Noirdesir

Tango

noirdesir — Fri, 08 Apr 2011 21:43:22 +0000

E o imagine perfecta. O inclestare retinuta, niciodata coborata in act, o senzualitate sublimata desi aproape violenta, un echilibru de forte, in care rand pe rand rolurile se schimba si succesiv devorezi si te lasi coplesit. Tentatie, curaj, orgoliu, discretie, tacere, betia privirii in gol cu certitudinea ca nu vei cadea niciodata, eleganta mersului pe sarma de parca sub talpi s-ar intinde o platforma nesfarsita, melancolia indicibila a amurgului – apogeu si stare de gratie de cateva clipe ale amiezii tanjind catre noapte – farmecul innebunitor al vagului, al lucrurilor care nu se lasa prinse, ezitand baroc intre stari si limite.

iarba prin par

noirdesir — Wed, 30 Mar 2011 21:09:54 +0000

alean, incotro mergem noi, tata, vorbe de imbarbatat dimineata, inca un pic, inca o zi si-apoi om vedea, pentru ce, unde, cat mai copilarim si noi cu nasul in carti si mintea departe, cat mai vietuim in impas, mobila veche pe care se pun praf, nostalgii, evaziuni ratate…uneori mi se pare ca am trecut pragul de partea cealalta, gri pana la dementa, uneori mi se pare ca nu e nimic de facut cu mine, ca sunt toata un ghem de stari si senzatii imposibil de prins intr-o singura poza, se misca toate intr-un vartej delirant, uneori mi se pare ca esti prea aproape si-mi vine sa tip dupa spatiu, alteori ma topesc de dorul unei maini uitate cu orele pe spatele meu, uneori, uneori, uneori, nu mai inteleg nimic si tanjesc disperat sa fiu prinsa definitiv in insectarul tau, in care eu as fi desigur singurul exemplar expus, si din care, desigur, m-as zbate sa scap, cu impulsul meu distructiv spre indeterminare si finit, uneori te visez si o iau razna cu zilele, uneori uit cu lunile si privesc prin tine, si mormanul de inutilitati cu care iti peticesti pana si tu aparentele si decenta mi se pare inacceptabil, de neiertat celui in preajma caruia ma invarteam ca un fluture bezmetic.

uneori, drumul in masina din drumul taberei pana la dristor, cu ploaie marunta, bacoviana, ma vindeca pentru cateva minute, uneori as bate la pas toti muntii si nu s-ar duce, as fi identic inmarmurita in uimire, lipsa de rosturi si in zadar.

sorry

noirdesir — Sat, 19 Feb 2011 09:13:12 +0000

Doar ca sa nu uit: am vazut piesa asta aseara. Corecta, jucata impecabil de Mariana Mihut si Ion Caramitru, cu un decor interesant si un joc de lumini care a marcat excelent textul, uneori l-am luat ca pe un personaj in sine. Am apreciat. Dar nu am simtit decat foarte rar vreo emotie, am tresarit cu adevarat doar la final, cand s-au schimbat brusc luminile si din tonuri de cafeniu, capat de lume, pereti murdari, fara iluzii, totul s-a transformat intr-un negativ foto, o imagine halucinanta cu personajele innegrite proiectate pe o lumina cenusie, argintie, inghetata. Efectul schimbarii de lumina a fost naucitor, pentru mine. Naucitor nu doar ca efect vizual ci ca mod de expresie, dincolo de cuvinte, convingator, subtil, emotionant…ar fi fost nevoie de multe vorbe pentru a spune acelasi lucru, imi imaginez eu. In rest, am ramas in cap cu cateva fragmente din text:

“altcineva in locul meu ar innebuni de fericire, mie -mi vine sa ma spanzur” (rostit la masa nuntii)

“- Esti beata!!

- Nu, nenorocirea e ca sunt treaza!”

“- Sa tacem, sa tacem, sa tacem…”

si minunatul cantec care suna aproximativ asa:

“dragul meu drag,

ia-ma si pe mine

pe acel taram

ca sa-ti fiu sotie.

draga mea draga,

nu e loc de tine

pe acel taram,

ca sa-mi fii sotie…

dragul meu drag,

ia-ma si pe mine

in acel pustiu,

ca sa-ti fiu straina!

draga mea draga,

nu e loc de tine

in acel pustiu,

ca sa-mi fii straina…”

si mi-a mai ramas in cap si asta :

Mi-e dor

noirdesir — Wed, 16 Feb 2011 11:12:23 +0000

De saptamani intregi am mintea blocata complet in job, chiar si visele (am visat target-uri animate) Nu e rau, e si asta un fel de liniste sa ai mintea ocupata cu prioritati absolut urgente (vorba cuiva, zici ca punem sateliti pe orbita aici!!) …trec prin zile usor, cu o disperare vesela, cu fel de fel de uimiri morometiene…amuzata peste masura uneori, nespus de serioasa, alteori, cand ma lasa hazul…si mi se pare si mie ca daca nu trimit fix in 5 minute acel teribil ceva, un pericol suprem ma paste, ne paste pe toti!!

dar azi…azi dimineata, spre surpriza mea inciudata (tin cu dintii la aparentele sub care ma pitesc de mine uneori) m-am trezit cu un dor intens de maruntisuri, de carti si muzici, de gust de piersici…de lenevit in pat para noima, de apucat intr-o doara o carte de alaturi, de parca tocmai ar fi inceput o dimineata infinita, de moleseala..

mi-e dor parfumuri, de flori galbene, de primavara, de mare, de nisip, de mangaiat cu privirea vaile din Apuseni, de lumini tasnind printre copaci, de asfintit, de rasarituri, de par lung in vant, de mana uitata lenes peste un motan torcand, de perdele albastrii fluturand intr-o bucatarie inmiresmata, de norah jones cu orele, de vin gustat pe indelete dintr-un pahar cu picior inalt, de cafea de week-end, de nimic de facut, de reverii pe langa carti, de oameni dragi si frumosi pe-aproape, de vorbe pana tarziu, de liniste, liniste, balsamica liniste…

Mi-e dor de firesc, de viata traita fara graba, degustata exact ca un vin din pahar cu picior inalt, de o anumita eleganta a gesturilor si a cuvintelor, de limpede si bun.

Ar trebui sa fie frumos, nu?

noirdesir — Sun, 16 Jan 2011 16:46:28 +0000

M-a izbit firescul cu care a rostit fraza asta o prietena, la o bere…de parca e cel mai natural si posibil lucru din lume, de parca the other side, cu indoieli, regrete, renuntari, e o poveste neverosimila. Cum de nu mi-a trecut asta prin cap? sau daca mi-a trecut, cum de-am gonit gandul cu atata vehementa, ca pe o suprema naivitate, complet inadecvata cu vasta mea experienta de caderi, uimiri si bucurii amputate cu precizie, din vreme? Masochist reflex, ca din groaza de iluzii, de povesti neautentice, sa te vaccinezi preventiv cu ironie, uneori aproape de cinism, cu o siguranta “sanatoasa” ca nu e posibil, ca doar nu tocmai mie, ca doar nu tocmai acum….ca e tarziu, tarziu, ca fiecarui moment in care mi-am iesit din mine cu bucurie i-a urmat o aterizare fortata, apoteotica, pe masura elanului…prin urmare la ce bun orice desprindere?

Ar trebui sa fie frumos, da. si asta fara asteptari precipitate, fara furii, fara stari limita si stridente de orice fel, fara cap dat de pereti de parca ceva mai tragic nici ca se poate. Si mai ales, fara promisiuni de fericiri umflate cu pompa, din carti sau filme…frumos, pur si simplu.

ne linistim un pic?!

noirdesir — Thu, 23 Dec 2010 21:57:09 +0000

imi urla clopotei si zdranganeli in cap din toate partile, nu mai am scapare. in ratb, in carrefour, pe strada, de la geamuri in care sclipesc frenetic instalatii radioase. sarbatorile astea ma fac sa scrasnesc si imi fac pofta sa ma ascund undeva departe, unde se scoate paine aburinda din cuptor si se inveleste tandru intr-un servet alb. si unde nu exista hrusca si alti manelisti ocazionali cu glasuri suave si blandete infioratoare in ochi.

sunt opaca si inerta ca un geam de limuzina. vreau un loc unde sa ma ascund, un beci al meu, noi albinoi, gen.

buze mov

noirdesir — Wed, 08 Dec 2010 21:13:09 +0000

de la vin!

strugurii chiar sunt acri, nu e ca-n proverb. mi se strepezesc dintii si inima. si iarasi imi vine sa imi iau chitara din cap la spinare si sa plec. nu unde vaz cu ochii ci intr-un loc anume, care ar fi frumos chiar sa m-astepte. pentru ca aici e foarte foarte urat si-mi suiera vantul.

sooo? un loc pentru mine, sa-mi limpezesc mintile? anywhere? echo?….sa-i amintiti, va rog frumos, adresa mea:))

de cand am plecat

noirdesir — Tue, 21 Sep 2010 22:42:07 +0000

e o liniste aparenta. undeva adanc, un neastampar imi fisureaza aparentele si le asalteaza gratios sau izbindu-le de pereti. e o tacere care imi face bine si imi face rau. e o nerabdare care asteapta mult fara sa astepte, de fapt, nimic. e un tremur si o teribila agitatie interioara, din care simt uneori, la suprafata, unde abia vizibile.

imi place moaca ta de old junkie proaspat trezit din betie, proaspat fara rost, dar mereu bine dispus, amuza(n)t si meditativ. de unde naiba ai aparut??

de cand am plecat, habar n-ai tu cand… toate noptile au luna plina si caini urland a paguba.

butonul meu de refresh din inbox are o viata sexuala foarte bogata.

Scurt

noirdesir — Tue, 14 Sep 2010 19:56:29 +0000

Robotesc. e bine, cumva, am mintea plina toata ziua cu urgentele si prioritatile altora. ale mele dispar la un moment dat, se duc la fund ca zatul de cafea. acum traduc stiri, aproape ca sunt pasionata: cine va fi noua miss Italia? o sprijina primarul sau nu pe concurenta din Rimini? e cu spaga, e pe bune? da` poze n-aveti, sa intelegem despre ce e vorba? nu-i nimic, uite-asa iti exersezi imaginatia si iti tocesti nervii, intinsi pe sarma.

dar tot imi vine sa strig, poate ma conving si pe mine. nu-mi pasa de nimiiiiiiic, de nimiiic!!! tot visez de cateva seri incoace sa ma intind in pat si sa nu fac nimic doar sa am berea sau vinul pe-aproape si sa zac cu ochii in tavan. sa se faca liniste, sa se stearga tot, sa se curete.

nu am nicio dorinta si niciun vis, de fapt asta e adevarul adevarat. eu nu vreau nimic, decat o infinita, atotcuprinzatoare liniste.

fie, radiohead se accepta.

vremea manjilor

noirdesir — Mon, 13 Sep 2010 18:37:46 +0000

…e atunci cand iti scuturi coama bine, tragi aer in piept si te arunci in goana….cand toate cele 14 fire in care iti tot desfaci viata te incurca, te impiedica la fiecare pas. am chef sa arunc ghemul asta incalcit in bataia vantului nu pentru ca fug de el ci pentru ca l-am privit atat de intens incat si ce era descurcat se infasoara si totul pare un zig-zag mult mai complicat decat e de fapt.

deci plec in goana, imi foranaie narile de libertati si desprinderi castigate greu, conteaza prea putine sodomele si gomorele maruntele pe care le las in urma, nu am trecut degeaba pe-acolo.